20. Miercuri sunt bucuros

Oameni mici și mari - povești pentru copii

Astăzi vă spun o poveste scrisă de Dridriana.

Miercuri sunt bucuros

Astăzi este miercuri. Este ziua în care tata mă ia de la grădiniță. Îl aștept cu nerăbdare. Mă prefac că sunt atent la plastilina modelată de Smaranda și la dinozaurii din mâinile lui Mihai. Mă prefac că petele de acuarelă de pe mâneca dreaptă sunt interesante. De fapt, eu pândesc momentul în care apare tata. El deschide ușa încet și, odată ce Doamna l-a zărit, intră hotărât și spune „Bună ziua”.

În momentul acela eu țâșnesc de la locul meu, cu gând să-i sar în brațe. Dar să știți că nu o fac. Nu imediat. Pentru că mai am de aranjat una-alta înainte de plecare: o carte, un scaun… Scot pe furiș limba la Mihai și zâmbesc, și mai pe furiș, către Smaranda. Acum sunt gata!

Mă precipit spre cuierul de la intrare și încep să mă îmbrac. Tata vrea să mă ajute, dar nu prea se descurcă. Poate pentru că vorbește cu Doamna în același timp. Îmi îndeasă căciula pe cap și-mi zgârie fruntea cu eticheta, apoi îmi încheie nasturii hainei. Alandala. Doamna îi povestește cum mi-am vărsat acuarelele pe mânecă. Tata izbucnește în râs. Profit de această clipă de neatenție, pentru a-mi smulge căciula din cap și a-mi descheia haina. Abia când ieșim afară îi sar tatei în brațe.

Ascultă povestea!

Mai multe povești găsiți pe dridriana.ro

Ilustrație realizată de Ionuț R. Olaru

--- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/oamenimicisimari/message