contrasens에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 contrasens 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Can AI compress the years long research time of a PhD into seconds? Research scientist Max Jaderberg explores how “AI analogs” simulate real-world lab work with staggering speed and scale, unlocking new insights on protein folding and drug discovery. Drawing on his experience working on Isomorphic Labs' and Google DeepMind's AlphaFold 3 — an AI model for predicting the structure of molecules — Jaderberg explains how this new technology frees up researchers' time and resources to better understand the real, messy world and tackle the next frontiers of science, medicine and more. For a chance to give your own TED Talk, fill out the Idea Search Application: ted.com/ideasearch . Interested in learning more about upcoming TED events? Follow these links: TEDNext: ted.com/futureyou TEDAI Vienna: ted.com/ai-vienna Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.…
contrasens에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 contrasens 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Contrasens este un podcast care explorează teme de actualitate din câmpul științelor sociale. Proiectul urmărește să aducă în prim plan și să facă cât mai accesibile cercetările făcute în prezent de sociologi, antropologi sau alți specialiști din domenii conexe. Gazde și producători ai conținutului sunt foști studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială, UBB: Marina Mironica, Matei Mlinarcic, Karol Pataki, Pati Murg, Vlad Bejinariu și Maria Martelli. Așadar, veți asculta conversații relaxate pe teme de specialitate.
contrasens에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 contrasens 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Contrasens este un podcast care explorează teme de actualitate din câmpul științelor sociale. Proiectul urmărește să aducă în prim plan și să facă cât mai accesibile cercetările făcute în prezent de sociologi, antropologi sau alți specialiști din domenii conexe. Gazde și producători ai conținutului sunt foști studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială, UBB: Marina Mironica, Matei Mlinarcic, Karol Pataki, Pati Murg, Vlad Bejinariu și Maria Martelli. Așadar, veți asculta conversații relaxate pe teme de specialitate.
Romania's economy is integrated into the global economy, a fact that brings about dependencies, but also enables development. In this episode, we’re speaking with Cornel Ban, a political economist who, using this disciplinary lens, can offer an analysis of international financial issues that are otherwise highly diverse and complex to delineate within local boundaries. Examining Baia Mare and the circumstances in which some people work and live prompts a necessary discussion about the shortcomings of capitalism, institutionalized racism, and the imperative need for effective public policies. The theme of adaptation and the formulation of strategies to address political and climate changes are also explored in this episode. Romania's prospects remain open, but it is imperative to act swiftly and contribute to altering the current situation, not only in the labor market but also in taxation and social policies, according to our guest. Cornel Ban is an associate professor of International Political economy at Copenhagen Business School. Prior to this he was a Reader at City University of London, assistant professor at Boston University and research fellow at Brown University in the United States. He wrote two books, two dozen articles, and book chapters on the politics of economic expertise, policy shifts in international financial institutions, and the politics of capitalist diversity in Brazil, Spain, Hungary and Romania. This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: precwork.granturi.ubbcluj.ro/ Producer: Marina Mironica and Maria Martelli Visual: Maria Martelli Soundtrack: KindStudios Bibliography: Cornel Ban, Gabor Scheiring & Mihai Vasile (2023) The political economy of national-neoliberalism, European Politics and Society, 24:1, 96-114, DOI: 10.1080/23745118.2021.1956241 Cornel Ban (2016) Ruling ideas: How global neoliberalism goes local. Oxford University Press Rundown: Min 01:16 - Why is political economy important? Min 04:50 - Why look at Romania? Min 09:44 - What does a rise in nationalism and populism mean, across Europe Min 20:00 What is the difference between doing politics as a party and populism? Min 29:00 Zooming in on the far-right and AUR (Alliance for Unity of Romanians) Min 32:38 What is specific to national-neoliberalism? How does it function? Min 37:19 How do these policies reflect in the lives of people in Baia Mare? Min 51:34 Policy recommendations and the importance of sociological knowledge Min 1:02:58 Bonus question: Best case and worst case scenarios for Romania’s political economy in the next 20 years accounting for the climate crisis…
Factory work remains one of the most widespread forms of production. 22.3% of people employed in Romania in non-agricultural fields work in manufacturing production, i.e. in factories. The working conditions are often extremely demanding, and the pay is often the minimum wage. In the case of factory workers in Baia Mare, several dimensions overlap that place people in extremely vulnerable situations – the racism against Roma, poor living conditions due to lack of property, lack of access to education and health services and many others. In the current episode, we discuss what three-shift work means for the people producing our furniture, the precariousness and the consequences it has on workers' health. The discoveries made in the PRECWORK research project are impressive due to the interdisciplinary nature of the process. The complexity of labour in Romania is put in a special light that makes us glimpse the injustice and inequality that hides behind the right to work, a right that does not ensure the right to a decent life. Neda Deneva holds a PhD in sociology and social anthropology from the Central European University. Her work is situated at the intersection of transnational migration, labour regimes, social citizenship, and social reproduction in Eastern Europe. Her most recent research at Babes-Bolyai University within the project PRECWORK focuses on how reindustrialization processes in Romania transform the working and living conditions of Roma workers. She currently works as a postdoctoral researcher at SYNYO in Vienna. This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/ Producer: Marina Mironica Visual: Maria Martelli Soundtrack: KindStudios Sources: Labour force in Romania for 2021, National Institute of Statistics https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2021.pdf Rundown: Min 00:00 Intro and subject of the episode Min 07:11 The industrial workers nowadays Min 10:18 On lack of investments and the surplus of working power Min 13:05 Formal employment and the impossibility to work for long periods Min 17:15 What are other needs beside working? Min 21:00 Chances to be able to buy a house as industrial worker in Romania Min 25:20 Strategies to deal with the demanding working conditions: migration, unpaid leave, seasonal work Min 28:00 Social security workers are contributing to our well-being while not getting anything back Min 35:00 The (im)possibility to have a future after working life Min 37:15 Local structures that care and the problem with the public policies Min 40:17 A local strike success story Min 44:24 Future plans and reasons to stay hopeful…
Ce formă ia locuirea într-un oraș pe cale de industrializare și cu o populație crescândă? Ce se întâmplă cu cartierele muncitorești atunci când industriile pleacă? Ce rămâne în urmă și cum accesează oamenii apartamente, până ce apar alte industrii noi? În acest episod discutăm cu Enikő Vincze despre locuire în Baia Mare, un fost oraș minier. Enikő Vincze este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării Căși sociale ACUM ! din Cluj. De-a lungul carierei sale academice, cercetările și publicațiile lui Enikő s-au axat pe naționalism și politici identitare, relații de gen și feminism, marginalizarea socio-teritorială a romilor și rasism, dezvoltare urbană și locuire, dezvoltare imobiliară și formarea capitalismului în România. Aceast episod e parte dintr-o serie pe baza proiectului de cercetare “Muncă precară și locuire periferică. Practicile socio-economice ale romilor din România în contextul relațiilor industriale și dezvoltării teritoriale inegale”, pe scurt PRECWORK, cu sprijinul financiar al granturilor norvegiene și UEFISCDI din România. Mai multe despre proiect, aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/proiect/ Puteți asculta un prim episod de prezentare, produs de Elena Stanciu in aprilie 2021, aici: https://www.youtube.com/watch?v=_JXlDAKAKdI Transcrierea episodului în întregime poate fi citită aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/podcast-ro/ Rundown: Min 00:00 Intro Min 03:40 Baia Mare ca și studiu de caz pentru procese ale industrializării Min 14:30 Dezvoltarea inegală și creșterea populației în oraș Min 27:24 Case, blocuri și cartiere înainte și după 1990 Min 35:07 Locuire precară, rasism și așezări informale în Baia Mare Min 47:05 Segregare, renovări și evacuări Min 56:42 Pași înainte, propuneri de politici sociale Producție & Imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios…
Cum ne gândim la resursele noastre comune și care sunt acestea? În acest episod discutăm cu Dr. Irina Velicu despre hrană și ruralitate, despre justiție socială și de mediu, despre mișcările sociale ce s-au format în cadrul - și după - protestele de la Roșia Montană, urmărind cum se conturează idei despre dreptate, vulnerabilitate, emancipare politică și colectivitate. Episodul este co-găzduit de Hestia Delibas. Irina Velicu este o cercetătoare care lucrează pe teme legate de conflictele de mediu și sociale în țările postcomuniste, la Centrul pentru Studii Sociale, Universitatea din Coimbra, Portugalia. Irina a lucrat ca și cercetătoare în cadrul Networkului European pentru Ecologie Politică, ENTITLE, are un doctorat în științe politice de la Universitatea din Hawaii (SUA) și un masterat în studii internaționale de la Universitatea din Warwick (UK). Interesele ei de cercetare cuprind chestiuni legate de justiție socială și de mediu, transformare socială și politici estetice. Puteți găsi publicațiile ei în Theory Culture and Society, Environmental Politics, Geoforum, Globalizations, Ecological Economics. Rundown: Min 01:40 - Despre mișcări sociale, justiție alimentară și de mediu Min 14:00 - Despre recunoaștere și reprezentare în contextul justiției Min 28:40 - Despre eco-populism și politică populistă regresivă Min 37:45 - ”The commons”, bunuri comune, după Garret Hardin și Elinor Ostrom Min 48:20 - Vulnerabilitatea comună și non-suveranitate, după Judith Butler Min 59:55 - Emancipare politică și recunoașterea identității Producție & Imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Referințe: Velicu, I., & García-López, G. (2018). Thinking the Commons through Ostrom and Butler: Boundedness and Vulnerability. Theory, Culture & Society, 35(6), 55-73. doi:10.1177/0263276418757315 Velicu, I., & Kaika, M. (2017). Undoing environmental justice: Re-imagining equality in the Rosia Montana anti-mining movement. Geoforum, 84, 305–315. https://doi.org/10.1016/j.geoforum.2015.10.012 Texte extra: Velicu, I. (2020) "Whoever does not have Peasants, Should find Them: The Food Injustice of Pandemics", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2020/04/09/whoever-does-not-have-peasants-should-find-them-the-food-injustice-of-pandemics/. Velicu, I. (2016) "Rosia Montana’s Movement for Democratic Justice", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2016/09/13/rosia-montanas-movement-for-democratic-justice/. Velicu, I. (2019). De-growing environmental justice: Reflections from anti-mining movements in Eastern Europe. Ecological Economics, 159, 271–278. https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2019.01.021 Notă: La minutul 01:00:48 în întrebarea Mariei, citatul corect este „o parte din ceea ce înseamnă o obligație de grijă față de ceilalți presupune a avea grijă de relațiile de care ei depind” - Donaldson, S., & Kymlicka, W. (2014). Zoopolis: A political theory of animal rights. Oxford University Press. Support our work: https://www.patreon.com/podcastcontrasens…
Are you celebrating this 1st of May? And how did you spend the 8th of March? In this episode, we talk about the transnational organizing of E.A.S.T., Essential Autonomous Struggles Transnational, a network born to respond to the pressures of capitalist exploitation, migrant precarity and the additional burden of the COVID-19 pandemic. E.A.S.T., together with Transnational Social Strike, emphasize the importance of connecting existing struggles beyond the national level and of standing against patriarchal and racist violence. We hear from three feminist activists on these matters and more. Invited guests: Eleonora Cappuccilli, from EAST, Transnational Social Strike and Precarious Disconnections Orkide Izci, from EAST, Precarious Disconnections, Women’s Assembly of Migrant Coordination and Transnational Migrants' Coordination Sopo Japaridze, from EAST, Transnational Social Strike and the Solidarity Network in Georgia Rundown: min 2:30 - What is E.A.S.T.? min 6:00 - Eleonora about transnational organizing against patriarchal, capitalist and racist violence min 10:10 - Sopo on how transnational social strikes work and the importance of the collective min 15:00 - Orkide on the dangers of conservative backlash and Turkey’s retreat from the Istanbul Convention min 22:24 - Eleonora on “the traditional family” and women’s roles and exploitation min 27:51 - Sopo about the gendered division of labour min 34:00 - Orkide on the structural instruments that enforce the status-quo, such as residence permits min 43:42 - Eleonora on institutional racism and Eastern European migrants during the pandemic min 49:00 - Sopo on the need for social services, Eleonora on transnational welfare min 57:40 - Orkide on how some forms of welfare relegate women to the domestic space min 1:00:40 - Eleonora on the need for higher wages for all min 1:06:00 - About the 1st of May and onwards Production, edits & visuals by Maria Martelli. Intro from one feminist protest with Non Una di Meno. Useful links: The essential strike manifesto for the 8th of March - https://www.transnational-strike.info/2021/01/25/essential-strike-manifesto-for-the-8th-of-march/ A transnational response to the attacks on The Istanbul Convention - https://www.transnational-strike.info/2021/04/23/a-transnational-response-to-the-attacks-on-the-istanbul-convention/ May 1st: Call for a transnational migrants struggle - https://www.transnational-strike.info/2021/03/24/may-1st-call-for-a-transnational-migrants-struggle/ Lenesx Podcast Episode: E.A.S.T. and the Essential Strike for the 8th of March w/ Nóra and Isabella - https://lenesxradio.ro/episodes/014/lenesx-014-EAST-EN.html Follow EAST and their public assemblies here - https://www.facebook.com/EASTEssentialStruggles…
Ce inseamnă 8 martie și cum celebrăm emanciparea femeilor în România? Într-un context în care cazurile de violență domestică au crescut, în care accesul la servicii de sănătate și la locuințe decente devine tot mai dificil, în care femeile sunt simultan muncitoare esențiale, în prima linie, dar sunt și afectate de creșterea șomajului, 8 martie rămâne o zi de luptă pentru drepturile noastre. Pe lângă cele menționate, munca domestică le rămâne în cea mai mare măsură femeilor, o muncă ce nu este remunerată. Discutând, aflăm cu ce probleme se confruntă femeile, dar și persoanele queer și non-binare, într-o societate care a rămas, încă, patriarhală. Sub umbrela campaniei #mulțumescpentruflori, activistele feministe ne atrag atenția că florile nu sunt un răspuns la lipsa politicilor sociale, la lipsa respectului pentru munca feminizată, munca domestică și munca sexuală, la faptul că violența și agresiunile domestice continuă, la inaccesibilitatea serviciilor de sănătate, la creșterea constantă a prețurilor chiriilor. Povestim cu activiste implicate despre problemele aferente cu care se confruntă femeile în România și despre revendicările lor pe domeniile diverse pe care și-au concentrat atenția anul acesta: muncă, violență, sănătate și locuire. Invitatele noastre sunt: Andreea Iorga - Curpăn (Anda), parte din România Țara Muncii Ieftine (ROTMI), Colectiva Urzica Carmen Radu, parte din Asociația Front, Feminism România Georgiana (Aldessa) Lican, parte din E-Romnja Oana Ungureanu, parte din Mad Pride România Nóra Ugron, parte din zine.fem, colectiva a.casă, a.szem Rundown: Minutul 2:52 - Despre muncă reproductivă și munca esențială a femeilor cu Anda Iorga Minutul 25:16 - Despre violența de gen și abuz domestic cu Carmen Radu Minutul 46:06 - Despre servicii de sănătate și de terapie cu Georgiana Lican și Oana Ungureanu Minutul 1:15:56 - Despre accesul la locuire decentă, căși sociale și chirii cu Nora Ugron Episod produs de Pati Murg și Maria Martelli. Imagine de Maria Martelli. Scandările sunt înregistrări în pregătire protestului din 8 martie, de la București și Cluj. Poemul de la început se numește “Soră, te caut” de Vera Ion, cu vocea lui Alice Monica Marinescu. Piesa de la final este ”Profit is the virus” de Sofia Zadar. Linkuri menționate plus alte resurse: Munca femeilor și dubla exploatare. Discuție online. - https://bit.ly/3ePzPdz Sub același acoperiș. Locuirea pe timp de pandemie și patriarhat. Discuție online - https://bit.ly/38R7orI Violența sexuală: cum stopăm blamarea victimelor și impunitatea agresorilor?: https://bit.ly/3r5Efzy Sub același acoperiș. Antologia revendicărilor și analizelor pentru dreptate locativă - https://bit.ly/30VUKDq Misoginie, cealaltă pandemie. Protest de 8 martie la guvern: https://bit.ly/3qZpCOb Cade una, sărim toate! Flashmob de 8 martie în fața prefecturii Cluj-Napoca: https://bit.ly/2OZKzep Manifest: https://bit.ly/2ODlqqg Scurtă istorie a Zilei Internaţionale a Femeii - Pagini libere : https://bit.ly/3qYkvhc Episod eropedia despre „Misoginie, cealaltă pandemie” cu Ela Crăciun: https://bit.ly/3cF17k4…
How often do we consider the work that goes on at night? How do we think about the ones that make night culture possible, the ones that keep things moving, so in the morning we have fresh vegetables, and deliveries are made? In this episode, Dr Julius-Cezar MacQuarie tells us about his research on migrant and precarious labour in Europe’s big cities. He tells stories from his fieldwork, of his visual methods and of the embodied hardship of night work. Dr. Julius-Cezar MacQuarie is an anthropologist trained at Central European University, concerned with the invisibility of migrant nightshift workers from discussions on today's capitalism. He founded the NIGHTWORKSHOP to research night work in global and smaller cities. He was a STAR-UBB Research Fellow based at the Centre for Population Studies and wants to extend a special thanks to the Institute of Advanced Studies in Science and Technology at Babeș-Bolyai University for the STAR-UBB generous support in this phase of his research. Rundown: 2:50 - 10:35 - An intro to doing body anthropology and fieldwork during the night 10:35 - 24:45 - The conditions of night work and its embodied precarity 24:45 - 33:10 - The forms of engagement of visual methods 33:10 - 45:55 - Night studies, night culture, migration and safety 45:55 - 1:05:05 - The present and possible futures of night work References: Nightworkshop on vimeo https://vimeo.com/nightworkshop While Others Sleep (2020). DOI https://doi.org/10.21428/1d6be30e.fb029d9b Voices from Backstage (2020). DOI: https://doi.org/10.6084/m9.figshare.13110635.v2 COMPAS.ac.uk Researcher's Nightworkshop Newsletter. (2020) Oct Issue @tweetsfromdrjc | @anightworksop Production & Editing: Maria Martelli & Karol Pataki Visuals: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Support us on Patreon: https://www.patreon.com/podcastcontrasens…
Discuția aceasta despre teatru este încercarea mea, a noastră de înțelege starea lucrurilor, de a descâlci un pic ghemul de probleme cu care se confruntă societatea, dar mai ales comunitatea la nivel de reprezentare artistică a realității prin teatru. Sistemul pe care îl avem la momentul de față este în multe feluri dezavantajos pentru teatrele mici și companiile independente, dar nici teatrelor de stat nu le oferă prea mult spațiu de dezvoltare și inovare. Împreună cu invitata Miruna Runcan și co-gazda Petro Ionescu am găsit și câteva motive pentru a privi cu optimism spre viitorul teatrului din România. Speranțele sunt legate de echipele tinere, de autenticitatea mișcărilor teatrale și despre restul aflați ascultând episodul. Episod produs de Marina Mironica Muzică/sunet: KindStudios Imagine: Pati Murg Texte recomandate: https://revistavatra.org/2020/05/05/teatrul-romanesc-azi-partea-a-ii-a/ Runcan, Miruna. "Romanian Theatre as Public Service. A Critical Perspective of the Last Decades." Studia Universitatis Babes-Bolyai-Dramatica 63, no. 1 (2018): 227-240.…
Care sunt cererile mișcărilor feministe din România și cum se formulează acestea? În ce spații pot ele să aibă voce, cum își fac loc între celelalte? Alexandra Ana, doctor în științe politice și sociologie, ne povestește despre cercetările ei din ultimii ani, începând cu mobilizările feministe în cadrul protestelor din 2012, și continuând cu felul în care o parte din discursul feminist a ajuns în spațiul public și a fost preluat de unele ONGuri. Discutăm și despre intersecționalitate, despre teorii decoloniale, și despre cum se clădește solidaritatea dintre mișcări diferite. Rundown: Minutele 1:42 - 13:14 - Despre definiții ale feminismului, intersecționalitate, incluziune și excluziune Minutele 14:00 - 33:00 - Despre mobilizările feministe din 2012 și protestele de atunci din Piața Universității Minutele 33:00 - 46:00 - Despre ONGuri feministe, cercetări și tipuri de finanțări și management Minutele 46:00 - 01:19:02 - Despre feminism decolonial, activism, cunoaștere parțială și nevoia de a ”merge către celălalt” Referințe: Ana, Alexandra. (2018). PRECARIOUS LOCATIONS: FEMINIST CO-OPTATION AND STRATEGIES OF RESISTANCE IN THE NEOLIBERAL AGE. 10.14746/prt.2018.4.6. Ana, Alexandra. (2017). The Role of the Feminist Movement Participation during the Winter 2012 Mobilisations in Romania. Europe-Asia Studies. 69. 1473-1498. 10.1080/09668136.2017.1395810. Producție, montaj, imagine: Maria Martelli Intro & Outro: KindStudios Înregistrare de la protest de la Marșul feminist de pe 8 martie, 2012…
Locuitul cu chirie în România este o condiție extrem de precară. Și asta din mai multe motive, lipsa protecției legale prin contract, nepopularitatea organizării în asociații și grupuri de suport, piața chiriilor nereglementată, în dezacord cu veniturile reale și lipsa locuințelor cu condiții decente la prețuri accesibile. Nevoia de a discuta și de a organiza oamenii din orașele mari în jurul acestei nevoi de bază precum locuința este extrem de înaltă. Disponibilitatea și interesul pentru asumarea acestei lupte, pentru cumularea eforturilor este însă extrem de scăzută. Cu atât mai relevant este episodul cu Alex și Vlad de la Asociația Chiriașilor Cluj care au avut curajul să înceapă o discuție la firul ierbii despre drepturile chiriașilor și chiriașelor, cu cât ei încearcă să ofere și sprijin. Aceasta într-un climat extrem de sărac în materie de cunoaștere a drepturilor și de recunoaștere a problemei cu care se confruntă prea multe persoane. E nevoie de organizare și politizare a subiectului, așa că începem chiar acum. Episod produs de Marina Mironica Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Muzică: Deep Urban by Eugenio Mininni https://mixkit.co/free-stock-music/ Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: David Madden, Peter Marcuse, In defense of housing, 2016, Verso Pagina Asociației Chiriașilor Cluj: https://www.facebook.com/chiriasicluj…
În ce fel contribuie intersecționalitatea la înțelegerea propriilor noastre identități în cadrul societății în care trăim? Kimberlé Crenshaw vorbește pentru prima oară la o conferință academică despre importanța unei abordări intersecționale, adică la privirea sistemelor de oprimare care duc la marginalizarea și vulnerabilizarea femeilor, a comunităților indigene sau comunității LGBTQ+. De cele mai multe ori experiențele femeilor nu sunt similare ci diferă prin felul în care clasa, genul, tipul de job pe care îl au, orientarea sexuala sau etnia interferează și reliefează diferite nivele de oprimare. "The way we imagine discrimination or disempowerment often is more complicated for people who are subjected to multiple forms of exclusion. The good news is that intersectionality provides us a way to see it.” - Kimberlé Crenshaw Antonella candidează la primăria sectorului 2 din București. Prin munca ei de a intra în cursa politică de pe o poziție de candidată independentă contribuie și la o campanie de educare și reprezentare a persoanelor rome trans și lucratoare sexulae în spatiul public. ”Nu pot schimba lumea, dar pot schimba Sectorul 2” - Antonella Activismul Antonellei de peste zece ani îi aduce o cunoaștere cu privire la comunitățile pe care dorește să le reprezinte și în care dorește să aducă îmbunătățiri prin temele pe care le abordează printr-o perspectivă intersectională: de la un oraș mai verde, protecție socială și servicii publice, reducerea șomajului, servicii de îngrijire pentru vârstnici, crearea unor centre pentru victimele violenței domestice și multe altele. În acest episod din "Mișcări în Contrasens", povestesc cu Antonella Lerca Duda, femeie transgender romă activistă pentru drepturile omului și lucrătoare sexuală, despre identitatea de gen, provocarile și experiențele pozitive care vin la pachet cu a fi o persoana trans în România, temele ei de campanie și munca sexuală. Cu Camelia Badea, sociolog și voluntar în campanie, trecem prin subiecte ce țin de munca de voluntară în cadrul campaniei, despre rezonarea și sprijinului persoanelor tinere pentru Antonella. Semnați aici - https://semnaturi.asociatia-g2.ro/locale-2020/vlad-andrei-lerca/?fbclid=IwAR1NQxB5s2tnwNusD67h3wvlV_3iLBlNFM3mqjrLu7DU8SoWX_sncbwTez8 Pagina facebook - https://www.facebook.com/LercaS2/ Instagram - https://www.instagram.com/lercaptsec2/ Pentru voluntari noi https://forms.gle/d6t4ZfSc8HFnFSy98 Episodul celor de la leneșx - https://lenesxradio.ro/episodes/006/lenesx-006-antonella-RO.html Episod produs de Pati Murg Imagine: Pati Murg si Maria Martelli Song: Joakim Karud - Waves (Vlog No Copyright Music) Music provided by Vlog No Copyright Music. Video Link: https://youtu.be/VMghJ_civuM…
Locuirea este o necesitate care stă la baza tuturor posibilităților de trai dezvoltare și organizare. Accesul redus și extrem de inegal la case decente a devenit deja marcă reprezentativă pentru capitalismul financializat în care imobilele nu mai sunt locuri unde oamenii își găsesc adăpost, ci moduri în care se produc bani și se circulă capitalul dintr-un colț al lumii în altul. Mișcarea Căși sociale acum sprijină revendicările persoanelor evacuate din Cluj și militează pentru creșterea numărului de locuințe publice. Discuția cu Eniko, Maria și Linda, trei membre active este ocazia perfectă de a afla mai multe despre ce înseamnă activismul urban pentru persoanele direct afectate și să descoperim că există nevoie și spațiu pentru implicare. Episod produs de Marina Mironica Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Muzică: Mise Darling - 02-Rebel https://freemusicarchive.org/music/Mise/Rebel_1433/Mise_Darling_-_Rebel_-_02_Rebel_1196 Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: David Madden, Peter Marcuse, In defence of housing, 2016, Verso Alte recomandări: Web-site-ul mișcării Căși sociale acum!: https://casisocialeacum.ro/archives/4947/10-ani-pata-rat-10-ani-de-lupta/ Coaliția europeană de acțiune pentru dreptul la oraș și locuire: https://housingnotprofit.org/ Ziarul Cărămida: https://casisocialeacum.ro/caramida/…
Orașele în care locuim nu sunt locuri pe care trebuie să le luăm ca atare, orașele pot și trebuie transformate în spații ale solidarității, ale revoltei împotriva transformării în marfă, a exploatării și discriminării. Dreptul la oraș este un drept colectiv la organizare și schimbarea mediului în care trăim astfel încât acesta să devină cît mai echilibrat și prietenos pentru toți locuitorii. În prima parte a seriei am vorbit cu Robi din grupul Dreptul la oraș din Timișoara despre activismul urban, despre efortul de organizare, posibilitățile de a contribui la un oraș mai inclusiv și mai atent către locuitorii cei mai defavorizați sau marginalizați. Întrebările la care căutăm răspuns sunt date de dorința de a găsi moduri și motive de a ne pune eforturile împreună și a face vizibile atât problemele de locuire sau accesibilitate la spații publice, cât și valoarea solidarizării și a activităților noastre comune în lupta pentru dreptul la oraș. Vor urma alte două părți, la fel de interesante. Episod produs de Marina Mironica Muzică/sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010 Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: Henri Lefebvre, 1971, Le Droit À La Ville, Mass Market Paperback David Harvey, 2008, The right to the city în New Left Review https://newleftreview.org/issues/II53/articles/david-harvey-the-right-to-the-city Alte recomandări: Mai detaliat despre utilizarea expresiei „dreptul la oraș” https://theanarchistlibrary.org/library/henri-lefebvre-right-to-the-city The Right to the City, A Verso Report, 2017 https://www.versobooks.com/books/2674-the-right-to-the-city Revista Strada produsă de Dreptul la oraș TM: https://dreptullaorastimisoara.com/…
Cine face parte din societățile noastre și cine are dreptul la viață? Fac animalele non-umane parte din preocupările și politicile noastre, sau doar oamenii? Ce ne spune felul în care tratăm animalele despre propriile noastre societăți, și, mai ales, ce ar însemna să nu mai vedem corpurile altora ca și producătoare de profit, sau chiar proprietate personală? Tipul acesta de întrebări aduc discuția despre veganism într-un plan politic, intersecțional, în care chestiuni precum feminismul și criza climatică sunt cât se poate de actuale. Alegere individuală, schimbare sistemică - de ce avem nevoie oare? În primul episod din noua noastră serie, Mișcări în Contrasens, am vorbit cu Alexandra Corbu directoarea Asociației Veganilor din România, Mihnea Teodor Popescu, activist pentru drepturile animalelor si de mediu, si Doina Badea, co-fondatoarea Sanctuarului Nima. De la minutul 2:58: Alexandra Corbu despre veganism, alegeri individuale și schimbări de sistem De la minutul 26:28: Mihnea Teodor Popescu despre activism climatic și pentru drepturile animalelor, Alexandra Corbu specism și intersecționalitate De la minutul 1:05:36: Doina Badea despre Sanctuarul Nima și posibilitățile de viață ale unor animale non-umane Episod produs de Maria Martelli Muzică: artiști diverși & Patricia Labou (cover - Fink, Looking too closely) Imagine: Maria Martelli Recomandări menționate: Leah Graces on The Ezra Klein Show, Political Animals - https://radiopublic.com/Ezra/s1!6d97e Melanie Joy - https://www.carnism.org/ Naisargi Dave - 2017 Something, Everything, Nothing; or, Cows, Dogs, and Maggots . Social Text 35 (1): 35-57. https://doi.org/10.1215/01642472-3727984 (minutul 1:04:20) Sanctuarul Nima - https://sanctuarnima.ro/ Asociația Veganilor România - https://www.asociatiaveganilor.ro/ Alte recomandări: Comunitatea veganilor queer din Romania - https://www.facebook.com/Comunitatea-Veganilor-Queer-din-Romania-104701190908338/ Vegan Vanguard - Why leftists should be vegan https://veganvanguardpodcast.com/2017/11/15/why-leftists-should-be-vegan/ Wayne Hsiung, Direct Action Everywhere on The Ezra Klein Show https://www.vox.com/podcasts/2019/12/5/20995117/wayne-hsiung-animal-rights-the-ezra-klein-show F.R.E.E - https://freeanimals.ro/blog/ Start22+ program - https://www.start22.ro/…
Timpul trece, noi însă continuăm să ne amintim de cunoștințele și inspirația pe care le-am primit de la Florin Faje. Ne gândeam acum ceva timp să facem un episod colaj despre suporterii și galeriile de fotbal, dar acesta nu s-a mai materializat. În schimb am decis să publicăm discuția pe care am avut-o pentru episodul 04 - Fotbalul ca modalitate de a înțelege societatea în varianta ei integrală, înregistrat în ianuarie 2018. Sunt câteva aspecte noi despre care vorbim (cum ar fi momentul în care discutăm despre cum este construită istoria unui club de fotbal, dar și alte alte experiențe ale lui Florin și cum a ajuns să studieze tema), aspecte la care am renunțat la momentul respectiv pentru a ne încadra într-un anumit format. De asemenea, am pregătit și o scurtă introducere în care ne exprimăm regretul dispariției omului pe care-l admirăm și a cărui memorie vrem să o păstrăm vie - Florin Faje. Fotbalul este ceea ce urmăresc milioane de suporteri la televizor sau de pe stadioane. În același timp, nu este vorba doar despre alergatul a 22 de oameni după o minge, este și imaginea în miniatură, sau poate la scară exagerată, a societăților noastre. Acest sport al maselor este strâns legat de modul în care ne vedem ca națiune, ca locuitori ai unui oraș și ca indivizi care aparțin unui grup. Steagurile naționale sau emblemele cluburilor sunt vocea amplificată a oamenilor care se vor auziți, care își doresc să fie parte a ceva semnificativ și apropiat. Jocul de fotbal este un instrument bun pentru a explica și naționalismul și violența, lucru pe care l-am făcut împreună cu socio-antropologul Florin Faje. Referințe: Norbert Elias, Eric Dunning - Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Blackwell, 1986 Florin Faje - Playing for and against the nation: football in interwar Romania, în The Journal of Nationalism and Ethnicity, 2014 Producători: Vlad Bejinariu și Marina Mironica Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) și EBS Radio Mix &: KindStudios Imagine: Karol Pataki…
Rarely do we take the time to consider something as essential as birth-giving. In this episode, post-doctoral researcher Neda Deneva brings up the issue of birth-giving practices in relation with labour and migration, in an Eastern European context. Listen up to a fascinating account of how the medical profession is changing, how the idea of the patient at the center of the process is being introduced in Bulgarian and Romanian hospitals, and of how women deal with (and are dealt with) the life-giving act of birthing. 00:40 - 5:00 - Introducing the issue of birth practices, legality, hospitals and home birth. 5:10 - 9:10 - Birth-giving practices and their connection to labour and migration. 9:10 - 24:00 - Different paradigms in medical practice. Is the patient at the center of care? 24:30 - 29:00 - Why and how countries differ in their practices across Europe. 29:00 - 37:00 - The patient as a client, the marketization of health versus being taken care of as a person. 37:00 - 47:10 - Methodological questions in a small field. Being an ethical researcher. 47:10 - end - Legal and social issues with changing uncomfortable birth-giving practices. Producers: Maria Martelli and Matei Mlinarcic Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Visuals: Maria Martelli…
Munca într-o organizație cu un număr mare de angajați presupune necesitatea aplicării unei culturi organizaționale puternice, menite să integreze și motiveze lucrătorii altfel alienați de produsul direct al muncii lor. Cu toate acestea, nu putem pierde din vedere și faptul că, pe lângă diversitatea și 'fericirea' angajaților, cultura corporativă urmărește sporirea sau menținerea profitului și a angajaților, astăzi mai flexibili în posibilitatea schimbării jobului. Stăm de vorbă cu lect. univ. dr. Veronica Mateescu despre cercetările ei pe subiectul semnificației culturii organizaționale în firme mari și mici, dar și despre fațetele managementului diversității. 1:40 Documentația și pregătirea profesională 4:40 Ce este cultura organizațională? Definiție și concepte 6:50 Când apare conceptul de cultura organizațională? 10:10 Cultura organizațională și flexibilizarea muncii 16:40 Managementul culturii organizaționale și instrumentalizarea acestuia pentru productivitate 24:00 Diversitatea "culturală" și reflexia ei în organizații 35:10 Mizele politice de la locul de muncă 36:20 Despre alte forme de organizații 41:00 Despre combinarea sociologiei și psihologiei Referințe: Veronica Maria Mateescu, 2017, Cultural Diversity in the Workplace - Discourse and Perspectives, în On-line Journal Modelling the New Europe, no. 24/2017 Veronica Maria Mateescu, 2009, Cultura organizațională. Aspecte teoretice și metodologice, Cluj-Napoca, EFES, ISBN: 978-606-526-040-5 Producători: Karol Pataki și Marina Mironica Spațiu de înregistrare: EBS Radio cu mulțumiri pentru Flaviu Petean Soundtrack: KindStudios Imagine: Karol Pataki…
Fiecare dintre noi ajunge să muncească într-un fel sau altul - unii din plăcere, alții de nevoie, iar alții dintr-un cumul al celor două. Organizarea la locul de muncă, starea de bine, solidaritatea între colege/i contribuie la felul în care se simte fiecare în raport cu locul de muncă. Există o multitudine de contexte de muncă, tipuri de contracte, de angajatori, de ierarhii, de calcule salariale și vieți ale celor care muncesc sau se odihnesc de la muncă. Întâlnim tot mai multe instanțe în care munca este flexibilă, siguranța lucrătorilor însă tot mai scăzută, lucru care ne face să ne punem întrebări despre viitorul muncii și rolul nostru ca persoane care-și vând forța de muncă. Am stat de vorbă cu sociologul Ștefan Guga despre sindicalizare, despre exemple de succes, despre cauzele scăderii popularității sindicatelor și am aflat despre anacronismul legislației muncii și potențialul de cercetare sociologică pe care-l oferă toate aceste teme. Minutele 0-5 despre importanța studierii temei Minutele 6- 9 despre tendința ratei de scădere a sindicalizării Minutele 9-13 situația mișcării sindicale din România în anii 90 Minutele 13-19 mișcarea sindicală de la Dacia Minutele 19-26 despre organizare la locul de muncă și potențialul activității sindicale Minutele 26-32 negocieri colective și salariul minim Minutele 32-43 despre muncă atipică, flexibilizare și dreptul muncii Minutele 43-47 - concluzii Referințe: Ştefan Guga, Camelia Constantin, 2015, Analiza impactului noii legislaţii a dialogului social adoptate în 2011, Cercetare sociologică şi juridică https://tinyurl.com/lege-dialog-social Ștefan Guga, 2017, Munca atipică în România. O perspectivă de ansamblu https://tinyurl.com/munca-atipica Recomandări: Dragoș Adăscăliței, Ștefan Guga, 2015, Negotiating agency and structure: Trade union organizing strategies in a hostile environment, în Economic and Industrial Democracy Ștefan Guga, 2018, Industria auto, încotro? Tendinţe globale, perspective periferice https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/15195.pdf Producători: Marina Mironica şi Vlad Bejinariu Spațiu de înregistrare: Macaz Teatru Coop. Soundtrack: KindStudios Imagine: Marina Mironica…
Should I get a good grade or just pass the exam? Since we begin to be part of an educational system we encounter the pressure of having good grades in order to have a better future, a better life, learning that exposing ourselves to anxiety and stress is good for us. But how much of this narrative is healthy and how much of it is actually constructed for certain dispositions? How much of these are actually enforcements of the larger political and economic context? The Baccalaureate is around the corner, so this episode is for all of you who have struggled to remember that multiple choice answer, struggled to achieve that high level testing, struggle to design a functioning system, struggled to make a better learning experience for the students, it’s time to relax and start to deconstruct. In a very specific context, such as South Korea, in a larger neoliberal frame, English education becomes a necessary skill for students to prosper in an atmosphere of increasing global competition. The computer courses and the English classes in the new curriculum, which initially were thought to help in international competitiveness, now become the norm of succeeding. Our guest is George Baca, professor at the Graduate School of International Studies Dong-A University in South Korea, currently writing a book about the English Education and the Politics of Globalization. George also held a course at the Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai on neoliberalism and keynesianism titled “preludes to neoliberalism”. Producers: Maria Martelli and Pati Murg Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Visuals: Pati Murg and Maria Martelli Breakdown: 00:00 - 10:50 Pati and Maria talk about the Romanian Bacalaureate 10:50 - 17:00 George Baca on life in South Korea and curiosities that led to the study of globalization and education 17:20 - 28:25 English Education, international testing and anxiety 28:30 - 36:20 Students as political objects, the market and the state 36:20 - 41:00 Gender and education, order and management 41:00 - 47:20 Business, manuals and cultures of learning 47:20 - 55:40 Household debt, economic disparity and life in South Korea 55:40 - 1:03:00 Politics of education & teaching 1:03:00 - End: Personal trajectories of learning…
What are the implications of our online lives? Most of our online steps leave traces of data about us, and by this time, we know it. And yet, it’s still hard to grasp how it all works, what’s behind it, who can own it, who can access it? Let’s take a step back and look at big data from a sociological point of view, not Silicon Valley’s. What kind of society produces big data, and what society emerges from the corporate use of it? What kind of “self”, that takes into account constant use of apps and search engines? More questions and answers in this episode with sociologist Irina Culic. Irina Culic teaches at the Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai. Her topics of research have been: nationalism; interethnic relations, minority politics in Romania and Hungary; political and cultural elites. This episode is a conversation in preparation of a course she will be teaching on Big Data. Producers: Vlad Bejinariu and Maria Martelli Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Visuals: Maria Martelli…
În ce măsură e infrastructura de transport o chestiune politică - și poate fi ea apolitică? Vorbim despre România acum, despre deciziile pe care le poate lua un stat și despre viziunile cetățenilor săi. În ultima parte din acest episod îl avem ca invitat pe antropologul Sergiu Novac,, și vom atinge câteva puncte, poate, sensibile: de ce un imaginar despre cum călătorim și ne mișcăm nu e pur tehnic, fără implicări ideologice ce înseamnă să alegi o variantă de transport sau alta, într-o lume afectată de schimbări climatice în ce măsură poate fi periculoasă obsesia de a ajunge vestul Prima parte a episodului, cu Natalia Buier, o găsiți aici: https://bit.ly/2GE1fBL A doua parte a episodului, cu Florin Faje, aici: https://bit.ly/2GCzp8J Producători: Maria Martelli Montaj & Audio edit: Pati Murg & Maria Martelli Studio: Radio EBS (cu mulțumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Ce impact are infrastructura asupra vieților noastre personale? În cazul autostrăzilor, întâlnim nevoi și dorințe contrastante, de la segmente de populație diferite: îi avem pe cei care le consideră absolut necesare, pe cei a căror viață e dislocată de construirea lor, pe cei care nu le vor folosi niciodată și pe cei care visează la variante de transport alternativ… Discursul despre infrastructură trebuie să vină, în mod necesar, și din partea experților în științele sociale. Am pregătit un episod în trei părți: aceasta fiind a doua parte, în care Florin Faje, antropolog, ne va povesti despre conflictele de interese care apar în procesul construirii autostrăzii de la Nădlac, județul Arad. În sfârșit, vom spune mai mult despre oameni simpli și mai puțin despre politicienii implicați. Prima parte a episodului, cu Natalia Buier, o găsiți aici: bit.ly/2GE1fBL Partea a treia, cu Sergiu Novac: bit.ly/2ZGE94S Producătoare: Maria Martelli Montaj & Audio edit: Pati Murg & Maria Martelli Studio: Radio EBS (cu mulțumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Se vorbește mult despre autostrăzi, dar mai puțin din perspectiva științelor sociale. E vremea să ne întrebăm și să discutăm public: ce formă de investiții în infrastructură favorizează nevoile populației? Am pregătit un episod cu trei invitați, fiecare acoperind o dimensiune a acestei teme largi care atinge socialul, politicul, economicul, viețile noastre individuale și viziunile noastre despre viitor. În prima parte a episodului, Natalia Buier, antropolog, vorbește despre cum s-a întâmplat hyper-dezvoltarea infrastructurii de transport într-o altă țară din UE - Spania, ce a urmat după, și legăturile pe care această dezvoltare o are cu economia națională. Partea a doua, cu Florin Faje: bit.ly/2GCzp8J Partea a treia, cu Sergiu Novac: bit.ly/2ZGE94S Producătoare : Maria Martelli Montaj & Audio edit: Matei Mlinarcic & Maria Martelli Studio: Radio EBS (cu mulțumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Cu ocazia aniversării unui an de la lansarea primului episod din contrasens, întreaga echipă s-a întâlnit și a înregistrat un episod bonus. Vorbim, doar noi între noi, despre domeniile fiecăruia de cercetare, sau doar de interes, despre cum o încadrare sociologică ne poate ajuta să analizăm și înțelegem mai bine varii fenomene care ne înconjoară și, de ce nu, un pic despre experiența de a produce podcastul. 1:40 Pati despre arbore genealogic și istorii de familie în Valea Jiului 10:40 Pati despre kitsch - cum poate să devină (sau nu) o marfă 17:30 Matei despre industria jocurilor video și modurile sale de producție 25:40 Maria despre educație în licee și culturi organizaționale în facultate 35:19 Vlad despre istorie, studierea, rescrierea și relațiile de putere din istorie 44:20 Karol despre muncitorii din infrastructură și subfinanțarea CFR-ului 53:30 Marina despre cercetarea proceselor din mediul urban și spații verzi 1:05:50 Despre munca la podcast și intersecția ei cu interesele noastre de cercetare 1:11:45 Mulțumiri fără număr Studio: Radio EBS (cu mulţumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Pati Murg& Maria Martelli…
Trăim într-o societate în care inegalităţile existente sunt mai degraba considerate rezultate ale unui sistem meritocratic, individul fiind răsplătit în funcţie de acţiunile lui. Ce se întâmplă în momentul în care încercăm să privim aceste aspecte printr-o lentilă sociologică? Observăm că familia influenţează parcursul pe care-l avem în viaţă, iar diferenţele de clasă joacă mereu un rol în ceea ce priveşte situaţia noastră. Pentru a discuta toate aceste aspecte îl avem ca invitat pe Cristian Pop, sociolog, cu care vom discuta despre conceptul de clasă şi cum el permite explicarea inegalităţilor structurale, dar vom fi atenţi şi la felul în care aceasta ne limitează perspectiva pe care o avem asupra problemelor noastre. Referințe: Cristian Pop - „Clase sociale în România. Metodologia inegalităților.” Presa Universitară Clujeană, 2016 Gáspár Miklós Tamás - "Telling the Truth about Class." Socialist Register vol. 42, 2006 Producători: Pati Murg şi Vlad Bejinariu Studio: Radio EBS (cu mulţumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Pati Murg& Maria Martelli…
Lumea este construită pe relații. Relația individului cu comunitatea, a comunităților cu statul, relația cercetătorului cu subiectul cercetării, relațiile cu familia - cum funcționează acestea, care pe care se bazează? În episodul acesta ne uităm la cum, analizând relațiile familiale dintr-o comunitate minoritară, putem spune mai multe despre societatea în care trăim. Ana Chirițoiu, doctorandă în antropologie, ne povestește despre cercetarea ei, centrată pe politicile de rudenie dintr-o comunitate de romi din sudul României. Minutele 1 - 10: Despre munca etnografică și antropologie Minutele 10 - 21: Despre cercetare într-o comunitate de romi și relația acestora cu statul Minutele 21 - 35: A acționa contextual, moralitate și comunitate Minutele 35 - 40: Solidaritate, etnie și migrație Minutele 40 - 53: Cum decurge și se schimbă munca etnografică - o poveste de pe teren Ana Chirițoiu’s page: https://sociology.ceu.edu/people/ana-chiritoiu Producători: Maria Martelli și Karol Pataki Studio: Radio EBS (cu mulțumiri lui Flaviu Petean) Soundtrack: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Religia este o dimensiune a vieții sociale care, deși are semnificații și roluri diferite pentru fiecare, ne influențează politica, morala și, unii ar spune, chiar și economia. În ultima perioadă observăm alinierea unor interese politice conservatoare cu un discurs despre valorile creștine și „tradiționale”. Iluzia secularismului ne este distrusă de prezența unor discursuri tot mai discriminatoare la adresa comunității LGBT+ și materializarea acestora în agende transnaționale care inițiază referndumuri cum a fost cel din octombrie 2018 din România. În acest episod, invitatul nostru, Simion Pop, CEU, antropolog al religiei, ne clarifică care sunt actorii implicați în aceste mișcări, care sunt mitologiile produse de polarizarea dintre religios și secular și ne ajută să conturăm subiectivitățile care privesc și afectează această percepută schismă. Referințe: Simion Pop, 2016: ‘I’ve tempted the saint with my prayer!’ Prayer, charisma and ethics in Romanian eastern orthodox Christianity, Religion Peter Berger, 2013, Interviul: http://www.thecresset.org/2014/Lent/Thuswaldner_L14.html Recomandări: Charles Taylor, 2007, A secular age . Cambridge, MA: Belknap Press of Harvard University Press Jean Comaroff, 2009, The politics of conviction: Faith on the neo-liberal frontier , Social Analysis 53.1 Susținători: Fabrica de Pensule & Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Producători: Marina Mironica & Matei Mlinarcic Soundtrack: KindStudios Imagine: Pati Murg & Maria Martelli…
În dimineața aceasta am fost live la EBS Radio Cluj pentru a povești despre demersul podcastului contrasens, despre ce stă în spatele episoadelor, despre evenimentele și discuțiile de la Fabrica de Pensule și despre care au fost așteptările noastre pe parcurs. Îi mulțumim lui Flaviu Petean pentru invitație și discuția foarte plăcută.…
Populism looks like it’s going to become the new specter that haunts us. Questionable decisions taken by political leaders are being categorized as being populist, regardless of the side they come from. Whether we are talking about changing laws, simple promises or press statements, the public opinion, as showcased by the media, brings with it the 'populist’ tag which, by the looks of it, ought to be exhaustive. Still, it is worthwhile to discern the difference between left-wing and right-wing populism, and more importantly to know where the good kind of populism ends and the bad and unwanted one begins. In our discussion with anthropologist Don Kalb we want to shed some light on the populism that haunts Eastern Europe and which seems to extend beyond its pleasant varieties. References: Don Kalb, 2018, Upscaling Illiberalism: Class, Contradiction, and the Rise and Rise of the Populist Right in Postsocialist Central Europe in Fudan Journal of the Humanities and Social Sciences Recommendations: The Blog and platform Don Kalb initiated: https://www.focaalblog.com/ Producers: Marina Mironica and Pati Murg Sponsor and support by: Faculty of Sociology and Social Work, Babeș-Bolyai University Studio: Radio Cluj and Doina Borgovan Mix & master, soundtrack: KindStudios Visuals: Pati Murg…
Antropologia e, în esență, o modalitate de a-l cunoaște pe celălalt - pe străin. Literatura de science fiction mizează, deseori, pe aceeași mutare, punându-ne față în față cu o lume nouă, plauzibilă, dar nefamiliară. "Alăturând aceste două arii, în acest episod purtăm o discuție cu Oana Mateescu, antropolog: explorăm ideea de cunoaștere, diferite conceptualizări despre timp și ne uităm la ce spune literatura despre prezentul în care trăim. " Cărți menționate Mâna stângă a întunericului, Ursula K. Le Guin Fundația, Isaac Asimov E greu să fi zeu, Arkadi & Boris Strugațki Solaris, Stanislaw Lem Jocurile Foamei, Suzanne Collins Labirintul, James Dashner Divergent, Veronica Roth Seniorii războiului, Gerard Klein Terra Ignota, Ada Palmer Trilogia Marte, Kim Stanley Robinson Referințe (articole științifice) Leon E. Stover, Anthropology and Science Fiction. Current Anthropology, 14(4), 1973, p. 471-474. Darko Suvin. Metamorphoses of Science Fiction: On the Poetics and History of a Literary Genre. New Haven and London: Yale University Press, 1979. Producători: Maria Martelli și Matei Mlinarcic Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj Soundtrack și masterizare: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
What is precarity? And how does it adapt to the Eastern European context? In the 11th episode we take a closer look at work and workers. Together with our guest, Vologya Artyukh, who is a Ph.D researcher at C.E.U., we talk about labor aspects in the Eastern European space, specifically in Belarus. Our focus is on workers’ solidarity and protests in the context of ideological change in an ex-soviet country. By thinking through the historical context we show you a glimpse of the economical and political characteristics of this space which isn't known enough. References: Artyukh Volodymyr’s dissertation: “Betrayed Hopes of Prosperity, Broken Promises of Solidarity: Workers’ Protest at ‘Hranit’ Plan” Books mentioned: Chris Miller, “The Struggle to Save the Soviet Economy: Mikhail Gorbachev and the Collapse of the USSR (The New Cold War History)” Karl Polanyi, “The Great Trasformation:The Political and Economic Origins of our time” Producers: Pati Murg and Vlad Bejinariu Sponsor and support by: Faculty of Sociology and Social Work, Babeș-Bolyai University Studio: Radio Romania Cluj (with many thanks to Doina Borgovan) Mix & master, soundtrack: KindStudios Visuals: Pati Murg & Maria Martelli…
Resursele energetice constituie o parte importantă a activității economice și sociale. Cercetarea lor este o ocazie bună pentru a ne întreba ce fel de transformări produce energia în societate. Fie că este vorba despre petrol, energie nucleară, eoliană sau produsă de hidrocentrale, există câteva dimensiuni care merită analizate din perspectiva profitului acumulat, dar și a modului în care se produce un anumit discurs despre activitatea oamenilor. Decizia de a consuma un anumit tip de energie este determinantă pentru ce înseamnă relația noastră cu natura și pentru dreptul oamenilor de a trăi decent. Despre felul în care umanitatea a ajuns la diverse alegeri în ce privește energia am vorbit cu antropologul Sergiu Novac. Referințe: Sergiu Novac, Infrastructures of Nuclearity: Exploring Entangled Histories, Spaces and Futures în EASST Review Volume 35(4) 2016 - https://goo.gl/Myma4D Recomandări: Podcastul produs de Sergiu Novac la Central European University - Five Senses of Austerity https://podcasts.ceu.edu/series/five-senses-austerity Producătoare: Maria Martelli și Marina Mironica Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Soundtrack și masterizare: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Cum ne afectează mișcările politice și fenomenele sociale? În acest episod discutăm cu Alex Cistelecan, cadru asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, despre acest subiect. Pornind de la alegerea președintelui Trump și a fenomenului Brexit, ne focusăm în discuție pe astfel de fapte politice, care pot influența viețile indivizilor. Pe lângă situația Statelor Unite ale Americii, revenim la contextul României pentru a vedea ce înseamnă progres și ce înseamnă mișcările conservatoare care au loc în acest moment, cum ar fi schimbarea referendumului și Coaliția pentru familie, clasa de mijloc din România, proteste și formarea unui capitalism autoritar. Referințe: Heinrich Geiselberger (Editor) - The Great Regression, Polity Press, Wiley, 2017 Recomandări: http://www.criticatac.ro/author/alex-cistelecan/ https://www.scena9.ro/article/avanpremiera-paul-mason-marea-regresie https://www.editura-art.ro/info/recenzie/marea-regresie-uzura-democratiei-si-ascensiunea-populistilor6 Producători: Pati Murg și Karol Pataki Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Soundtrack: KindStudios Masterizare: KindStudios Imagine: Pati Murg, Karol Pataki și Maria Martelli…
Manualele de istorie ne spun povestea comunismului așa: un trecut îngrozitor care trebuie condamnat. Bunicii, deseori, ne spun că era, totuși, mai bine: omul avea serviciu, avea casă. De unde pornește această discrepanță? O parte din răspuns stă în felul în care, politic, s-a produs discursul despre perioada comunistă. Raportul Tismăneanu, numit chiar „Raportul final”, a fost comandat de Traian Băsescu pentru a avea o bază „științifică” pentru îndepărtarea și blamarea acestei bucăți din istoria noastră. Invitata noastră, Natalia Buier, sociolog și cercetătoare la Institutul de Antropologie Socială Max Planck, ne povestește despre cum acest raport a fost întocmit, în ce context politic și, mai ales, cum a fost folosit pentru a oficializa o singură versiune a istoriei. Referințe: Buier, Natalia. 2007. OFFICIALIZING THE PAST - AN ANALYSIS OF THE PRESIDENTIAL COMMISSION FOR THE ANALYSIS OF THE COMMUNIST DICTATORSHIP IN ROMANIA, (http://www.etd.ceu.hu/2010/buier_natalia.pdf retrieved 21.05.2018) Recomandări: Locuri comune de Florin Poenaru.Tact 2017 Iluzia anticomunismului, volum coordonat de Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Șiulea, Ovidiu Țichindeleanu. Cartier 2008 Epoca Traian Băsescu, volum coordonat de Florin Poenaru și Costi Rogozanu. Tact 2014 Revoluția Română televizată. Contribuții la istoria culturală a mediilor, Konrad Petrovszky și Ovidiu Țichindeleanu (coord.). Idea Design & Print, 2009 Producători: Vlad Bejinariu și Maria Martelli Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Mix & master: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Probabil că ai auzit de spiritualități alternative și practicile lor, de la yoga, la terapie bowen și diverse tipuri de meditații. Poate că ai și încercat unele, poate că și acum încerci și îți folosesc vieții de zi cu zi. În episodul de astăzi, vorbim cu invitatul nostru, Sorin Gog, sociolog, despre cercetarea lui asupra felului în care noile spiritualități cultivă anumite feluri de „sine”, care apare simultan cu noile presiuni ale pieței: flexibilizare, mobilizare, autonomie în muncă. Dacă nu te-ai întrebat până acum cum se leagă transformările credințelor noastre de transformările mari, economice, ale societății, acesta e un moment bun. Referințe: Gog, Sorin (2016), Alternative Forms of Spirituality and The Socialization of A Self-Enhancing Subjectivity: Features of The Post-Secular Religious Space in Contemporary Romania, Studia Ubb Sociologia, 61 (LXI), 2, 2016, pp. 97-124 Gog, Sorin. Alternative Forms of Spirituality and the Socialization of a Self-Enhancing Subjectivity: Features of the Post-Secular Religious Space in Contemporary Romania. Studia Universitatis Babes-Bolyai Sociologia, 2016 Bohle, Dorothee, and Béla Greskovits. Capitalist diversity on Europe's periphery. Cornell University Press, 2012. King, Richard, and Jeremy Carrette. Selling spirituality: The silent takeover of religion. Routledge, 2004. Chandler, David, and Julian Reid. The neoliberal subject: Resilience, adaptation and vulnerability. Pickering & Chatto Publishers, 2016. Producatori: Karol Pataki și Maria Martelli Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Soundtrack: KindStudios Masterizare: MrFreesh Imagine: Karol Pataki și Maria Martelli…
În discursul public, fie el academic sau altminteri, este des întâlnită abordarea tradiției ca piesă de muzeu; aceasta aparține, se pare, strict de domeniul trecutului, al istoriei. Cum ne uităm, însă, la tradiții vii? Cum evoluează ele când sunt puse față în față cu schimbări sistemice, economice sau sociale? În acest episod, am vorbit cu antropologul Gabriel Troc despre cercetarea sa asupra zonei izolate a Țării Oașului și a reconfigurărilor pe care elementele culturale specifice zonei le-au suferit, din perioada socialismului real până în situația curentă a migrației în masă. Producatori: Matei Mlinarcic si Pati Murg Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Mix & master: KindStudios Imagine: Pati Murg…
Discuțiile despre crearea unei familii ne sunt cunoscute, dar nu întotdeauna suntem conștienți de ce înseamnă acest pas pentru diverse categorii de oameni. Momentul apariției familiei sau a unui copil influențează serios traseul de viață, în special pe cel al femeilor. Despre starea lucrurilor în perioada socialismului românesc și în prezent, despre natalitate și cum aceasta este influențată de nivelul de educație și securitatea economică am vorbit cu experta în demografie Mihaela Hărăguș, cercetătoare la Centrul de Studiere a Populației. Referințe: Unele dintre textele Mihaelei Hărăguș: 2011, Early motherhood in Romania: associated factors and consequences în Revista de cercetare și intervenție socială 2015, From Cohabitation to Marriage when a Child Is on the Way. A Comparison of three Former Socialist Countries: Romania, Bulgaria and Hungary în Journal of comparative family studies Producători: Karol Pataki și Marina Mironica Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Mix & master: KindStudios Imagine: Maria Martelli și Karol Pataki…
Fotbalul este ceea ce urmăresc milioane de suporteri la televizor sau de pe stadioane. În același timp, nu este vorba doar despre alergatul a 22 de oameni după o minge, este și imaginea în miniatură, sau poate la scară exagerată, a societăților noastre. Acest sport al maselor este strâns legat de modul în care ne vedem ca națiune, ca locuitori ai unui oraș și ca indivizi care aparțin unui grup. Steagurile naționale sau emblemele cluburilor sunt vocea amplificată a oamenilor care se vor auziți, care își doresc să fie parte a ceva semnificativ și apropiat. Jocul de fotbal este un instrument bun pentru a explica și naționalismul și violența, lucru pe care l-am făcut împreună cu socio-antropologul Florin Faje. Referințe: Norbert Elias, Eric Dunning - Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Blackwell, 1986 Florin Faje - Playing for and against the nation: football in interwar Romania, în The Journal of Nationalism and Ethnicity, 2014 Producători: Vlad Bejinariu și Marina Mironica Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Mix & master: KindStudios Imagine: Karol Pataki…
Have you heard of free software? Even if you haven’t, you’re probably using at least some of it; perhaps a browser like Firefox, a cell phone running Android or most internet servers, the ones that host the websites we use on a daily basis. In this episode, we’re exploring its present state and the possible futures it may help shape. In a world leaning towards automation, what programming is behind it becomes increasingly important. How will production happen, and who’s gonna get paid? Our guest is Emrah Irzik, sociologist and researcher interested in how technologies influence social organization. Bonus info: Emrah Irzik’s dissertation: “Free Software as Commons: Between Informational Capitalism and a New Mode of Production” Biggest advocacy group for UBI: basicincome.org Books mentioned: Peter Frase, Four Futures https://www.versobooks.com/books/1847-four-futures Note: Our guest asked us to rectify that, while talking about jobs lost to automation, he was referring to developed countries, not developing ones. Producers: Matei Mlinarcic and Maria Martelli Sponsor and support by: Faculty of Sociology and Social Work, Babeș-Bolyai University Studio: Faculty of Political, Administrative and Communication Sciences, Babeș-Bolyai University Mix & master, soundtrack: KindStudios Visuals: Maria Martelli…
România are una dintre cele mai mari rate de sărăcie din Europa în rândul oamenilor care muncesc. Asta înseamnă că nu e îndeajuns să fii angajat și să lucrezi din greu pentru a avea o situație economică stabilă. Totuși, discuțiile publice despre cei care sunt asistați sociali continuă să arate o imagine stereotipică, deseori rasistă, cu oameni ne-educați, care ”profită” de politicile de protecție socială. Ascultați acest episod și aflați mai multe despre ideea de ”stat social” de la Cristina Raț, lector la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai, și cercetător specializat în stratificare și inegalitate socială. Referințe: Eurofund, Working poor in Europe – Romania: https://goo.gl/pAMEEw Câteva din cercetările Cristinei Raț: https://ubbcluj.academia.edu/CristinaRat Câteva statistici selectate din Eurostat 2016: https://goo.gl/oQ1Zg5 Producatori: Vlad Bejinariu și Maria Martelli Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Mix & master: KindStudios Imagine: Maria Martelli…
Clujul este un oraș despre care e interesant să cercetezi deoarece a trecut prin variate etape de „dezvoltare” și continuă să provoace curiozitatea nu doar a cercetătorilor, dar și a artiștilor sau investitorilor. La intersecția diverselor procese care au loc într-un oraș animat de creșterea locurilor de muncă și oferta culturală vastă apar atât lucruri de care ne putem bucura - spații artistice, comunități creative, cât și unele care ne îngrijorează - prețurile mari, aglomerarea, inegalitățile sociale. Din dorința de a clarifica și a atrage atenția asupra multiplelor aspecte valabile pentru zonele urbane în general, am vorbit cu sociologul Norbert Petrovici. Producatori: Marina Mironica și Matei Mlinarcic Susținător și sponsor: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) Mix & master: KindStudios Imagine: Maria Martelli…