Episoadele de podcast: Podcastul de Istorie
…
continue reading
Player FM - Internet Radio Done Right
Checked 3d ago
추가했습니다 three 년 전
Casa Paleologu에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 Casa Paleologu 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan와 비슷한 콘텐츠
Set Free By His Amazing Grace. --- We meet every Thursday and Sunday inside St. Andrew's Church of Broadfields, Lynford Gardens, Edgware HA8 8TZ.
…
continue reading
IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.
…
continue reading
Every week I interview Romanian entrepreneurs, athletes and other top performers and we discover their untold story. What are the stories behind their success? RO: Podcastul în care iau interviuri unor personalități, antreprenori, sportivi și top performeri. Am discutat subiecte care mă preocupă pe mine însumi și oferim perspective noi despre dezvoltare personală, lifestyle, society, cultură, educație, sănătate, wellbeing, business, comunicare, tehnologie.
…
continue reading
Player FM -팟 캐스트 앱
Player FM 앱으로 오프라인으로 전환하세요!
Player FM 앱으로 오프라인으로 전환하세요!
))
Episod special
Manage episode 429654374 series 3370493
Casa Paleologu에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 Casa Paleologu 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Ne bucurăm de realizarea celor 100 de episode ale podcast-ului și sperăm să continuăm munca cu același spor.
133 에피소드
Episod special
Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan
공유Manage episode 429654374 series 3370493
Casa Paleologu에서 제공하는 콘텐츠입니다. 에피소드, 그래픽, 팟캐스트 설명을 포함한 모든 팟캐스트 콘텐츠는 Casa Paleologu 또는 해당 팟캐스트 플랫폼 파트너가 직접 업로드하고 제공합니다. 누군가가 귀하의 허락 없이 귀하의 저작물을 사용하고 있다고 생각되는 경우 여기에 설명된 절차를 따르실 수 있습니다 https://ko.player.fm/legal.
Ne bucurăm de realizarea celor 100 de episode ale podcast-ului și sperăm să continuăm munca cu același spor.
133 에피소드
Alle episoder
×
Denis Diderot este una dintre figurile emblematice ale secolului al XVIII-lea, cunoscut în special pentru coordonarea monumentalului proiect "Encyclopedia". Această lucrare nu este doar un simplu dicționar, ci un dicționar critic al ideilor și cunoașterii, simbolizând dorința iluministă de a răspândi cunoașterea nu doar printre elite, ci și în rândul claselor mijlocii și al poporului. Diderot a reușit să implice numeroși colaboratori în acest proiect, fiind un efort colectiv remarcabil pentru acea perioadă. Enciclopedia sa nu este doar o colecție de opinii, ci un proiect filozofic coerent, care a influențat profund gândirea iluministă. Pe lângă contribuția sa la enciclopedie, Diderot a fost un autor prolific și divers, scriind romane, eseuri și critică de artă. Printre operele sale literare se numără "Jacques le fataliste", "Nepotul lui Rameau" și "Călugărița", fiecare dintre ele abordând teme complexe și adesea controversate pentru vremea sa. Diderot a explorat idei filozofice prin intermediul literaturii, folosind adesea tehnici narative inovatoare pentru a-și exprima viziunea materialistă și criticile sociale. În "Visul lui D'Alembert", de exemplu, Diderot folosește o tehnică literară pentru a prezenta idei materialiste, sugerând că viața continuă prin transformarea materiei. Diderot a fost un iluminist militant, crezând în progresul posibil prin educație și știință, spre deosebire de contemporanul său Voltaire, care era mai sceptic. Diderot a susținut idei democratice și a avut curajul să critice comerțul cu sclavi, reflectând o sensibilitate socială și politică distinctă. Deși a început ca deist, Diderot a evoluat spre materialism și ateism, fără a scrie un tratat de etică, preferând să lase literatura să fie un ghid moral. Stilul său literar este dinamic și captivant, reflectând spiritul secolului al XVIII-lea, o epocă a saloanelor și a conversațiilor intelectuale vivace.…
Giambattista Vico este un gânditor napolitan din secolul XVIII, cunoscut pentru lucrarea sa "Scienza Nuova" (Știința Nouă), în care propune o împărțire a istoriei în trei etape: teocratică, eroică și umană. Într-o epocă dominată de raționalism, Vico acordă o importanță deosebită imaginației și religiei, pe care le consideră fundamentale pentru civilizație. Religia, în viziunea sa, este un produs al imaginației și constituie baza legislației și a civilizației. Critica sa la adresa raționalismului excesiv și a ideii de progres continuu a fost neînțeleasă în secolul XVIII, dar a câștigat popularitate în secolul XIX, când interesul pentru filozofia istoriei a crescut. Vico face o distincție între educația modernă, bazată pe rațiune, și metoda anticilor, care pune accent pe retorică, imaginație și memorie. El consideră că abordarea pur rațională poate fi plictisitoare și insuficientă pentru o înțelegere completă a realității. În educație, Vico pledează pentru o sinteză între rațiune și imaginație, sugerând că o educație completă trebuie să includă și aspectele non-raționale ale cunoașterii. Această viziune se reflectă și în filozofia sa a istoriei, unde propune că istoria nu este un progres liniar, ci un ciclu de etape care transformă natura umană. În filozofia istoriei, Vico susține că societățile umane trec prin cicluri de dezvoltare, fiecare etapă schimbând modul în care oamenii înțeleg lumea. Etapa teocratică este dominată de zeii ca referință primordială, urmată de etapa eroică, în care căpeteniile de familii se unesc în cetăți, și apoi de etapa umană, unde rațiunea devine predominantă. Vico critică iluminismul pentru hiperraționalismul său, argumentând că nu ia în serios întreaga ființă umană. El propune o sinteză între rațiune și imaginație, sugerând că miturile și religia conțin adevăruri importante care nu pot fi ignorate. Această viziune a fost apreciată mai târziu, când critica la adresa optimismului excesiv al iluminismului a devenit mai răspândită.…
Astăzi am discutat despre Voltaire, o figură centrală a secolului XVIII, cunoscut pentru prolificitatea sa literară și influența sa asupra contemporanilor. A trăit 84 de ani și a scris tragedii, romane filozofice, cărți de istorie și filozofie, având o corespondență vastă cu personalități importante ale vremii, inclusiv regi și împărați. Voltaire a fost influențat de experiența sa în Anglia, admirându-i pe Locke și Newton și adoptând o doctrină a moderației similară cu cea a lui Montesquieu. Relația sa cu Émilie de Châtelet a fost atât amoroasă, cât și intelectuală, deși au avut divergențe filozofice, mai ales în raport cu Leibniz, pe care Voltaire l-a satirizat în romanul „Candide”. „Candide” este o capodoperă literară, o odisee modernă care explorează ideea lui Leibniz că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Voltaire folosește aventurile lui Candide pentru a satiriza această doctrină, arătând absurditatea suferinței umane și natura problematică a universului și a oamenilor. Episodul din Eldorado subliniază natura umană vanitoasă și dorința de a fi superiori altora. Voltaire critică religia și superstițiile, fără a fi ateu, dorind să elimine acumulările nocive din tradiția religioasă. A fost implicat în cauze sociale, precum afacerea Calas, și a avut relații complexe cu figuri politice, inclusiv cu Fridrich al II-lea. Voltaire nu era un democrat, ci un monarhist care credea că cel mai bun lucru pentru societate este un rege destupat la minte. Admirația sa pentru Ludovic XIV-lea reflectă viziunea sa asupra unei monarhii iluminate. Deși a fost criticat și persecutat în Franța, Voltaire a rămas o figură influentă, recunoscută pentru spiritul său liber și criticile sale ascuțite la adresa fanatismului religios și a abuzurilor de putere. Este important să-l înțelegem pe Voltaire cu toate nuanțele sale, evitând o viziune simplistă asupra contribuțiilor sale intelectuale și culturale.…
Montesquieu este un autor fascinant, cunoscut pentru operele sale esențiale precum "Despre spiritul legilor" și "Scrisorile persane". În aceste lucrări, el explorează teme importante, cum ar fi cauzele creșterii și decăderii Imperiului Roman, oferind lecții istorice relevante pentru contemporaneitatea sa. Despotismul este un subiect central în scrierile sale, iar Montesquieu propune o clasificare inovatoare a regimurilor politice, bazată pe spiritul lor animator: virtutea pentru republici, onoarea pentru monarhii și frica pentru despotism. Această clasificare a influențat gândirea politică ulterioară, inclusiv reflecțiile asupra totalitarismului din secolul XX. Montesquieu a fost un monarhist moderat, crezând că republicile antice nu mai sunt posibile în lumea modernă din cauza dimensiunii statelor și a schimbării virtuților. Totuși, el a recunoscut potențialul confederațiilor de republici, o idee care a influențat dezbaterile din SUA la fondare. El a observat că Franța, deși puternică, nu a reușit să depășească Anglia, ceea ce l-a determinat să studieze regimul constituțional englez și să promoveze separarea puterilor în stat ca un antidot împotriva despotismului. Montesquieu a criticat tendințele absolutiste ale monarhiei franceze și a subliniat importanța toleranței și a pragmatismului în politică, inspirându-se din exemplul roman. El a fost preocupat de influența climatului și a geografiei asupra legilor și societăților, susținând că modelele politice trebuie adaptate contextului local. Montesquieu a lăsat o moștenire durabilă, influențând gânditori precum Hegel și jucând un rol crucial în dezvoltarea teoriei politice moderne.…
George Berkeley, episcop irlandez și filozof idealist, este cunoscut pentru teoria sa cunoscutăd drept de „idealism subiectiv”, exprimată prin fraza „esse est percipi” (a fi înseamnă a fi perceput). El contestă materialismul și dualismul lui Locke și Descartes, susținând că nu există materie independentă de percepția noastră. Berkeley crede că materialismul duce la scepticism și ateism, deoarece ne face să ne îndoim de simțurile noastre și de necesitatea existenței lui Dumnezeu. În schimb, el propune că toate lucrurile există doar în măsura în care sunt percepute de o minte, iar Dumnezeu este mintea supremă care percepe totul, asigurând continuitatea existenței obiectelor. Berkeley explică cum percepem lumea prin idei și percepții, fără a avea acces direct la lucruri materiale. El argumentează că nu putem demonstra că percepțiile noastre sunt cauzate de obiecte materiale, deoarece nu avem acces la acestea. În schimb, el sugerează că ideile sunt generate de voința divină, iar Dumnezeu asigură regularitatea și constanța lumii percepute. Această teorie elimină problema interacțiunii dintre minte și materie, oferind o soluție elegantă la dilemele filosofice ale vremii. Criticat și apreciat deopotrivă, Berkeley a influențat gânditori precum David Hume și a contribuit la dezvoltarea empirismului. Deși nu este ușor de acceptat, idealismul său subiectiv oferă o perspectivă fascinantă asupra naturii realității și a cunoașterii, demonstrând o intenție apologetică de a susține adevărul creștinismului. Astfel, Berkeley rămâne o referință importantă în filozofia modernă, alături de alți gânditori care au căutat să îmbine credința cu rațiunea.…
Astăzi discutăm despre Bernard de Mandeville, autorul „Fabulei albinelor", o lucrare adesea citată, dar rar citită. Mandeville, de origine franceză-olandeză, s-a stabilit în Anglia. S-a născut la Rotterdam și a fost influențat de Pierre Bayle, un alt hughenot. Bayle susținea că o societate bună poate fi formată din atei, iar Mandeville a preluat ideea că virtutea privată nu este esențială pentru funcționarea societății. A studiat la Leiden, unde a fost influențat de Descartes, dar a renunțat la unele dintre ideile acestuia, mai ales în ceea ce privește distincția dintre oameni și animale. Mandeville a fost un critic al aparențelor virtuoase și a scris despre egoism și iubirea de sine. A dezvoltat o distincție între self-love și self-liking, anticipând idei similare la Rousseau. În „Stupul Cârtitor", o primă variantă a „Fabulei albinelor", Mandeville ilustrează cum perfecțiunea morală ar duce la colaps economic. Societatea olandeză și engleză din acea vreme depindeau de consumul de produse de lux, iar Mandeville argumentează că viciile private contribuie la prosperitatea publică. Mandeville a fost și medic, scriind despre ipohondrie și isterie. A criticat doctrinele mercantiliste și a susținut că consumul intern este benefic pentru societate. A argumentat că o mare parte a societății ar trebui să rămână săracă pentru a asigura forța de muncă ieftină. Gândirea sa a influențat economiști precum David Hume și Adam Smith, deși aceștia l-au criticat. Mandeville a fost un pesimist în privința naturii umane, influențat de rigorismul moral calvinist. A susținut că ipocrizia este necesară pentru funcționarea societății. Ideile sale au fost controversate, dar au inspirat gânditori precum Darwin și Marx. Mandeville a respins ideea că natura umană este bună și a promovat organizarea spontană a societății pentru a anula viciile individuale.…
Jonathan Swift este un autor faimos, cunoscut mai ales pentru romanul său satiric și filozofic, „Călătoriile lui Gulliver". Acest roman, deși adesea perceput ca o poveste pentru copii, este de fapt o lucrare care explorează diverse aspecte ale societății europene din secolul XVIII. Fiecare dintre cele patru călătorii ale lui Gulliver abordează teme filozofice și sociale, cum ar fi credința într-o lume guvernată de știință, virtutea naturală și criticile aduse monarhiei absolutiste și colonialismului. Swift folosește aceste călătorii pentru a satiriza defectele societății și pentru a critica atât englezii, cât și irlandezii. Swift a avut o carieră politică și literară importantă, fiind implicat în cercuri literare de prestigiu, precum cel al lui Alexander Pope. Deși era prelat al Bisericii Anglicane, el a scris numeroase satire care dezvăluiau greșelile englezilor și apărau irlandezii, fără a-i idealiza. "Călătoriile lui Gulliver" au fost publicate pentru prima dată în 1726 și includ critici subtile la adresa politicii și societății contemporane. Swift a fost un critic al guvernului englez și al noii monarhii de Hanovra, preferând virtuțile antice în fața ambițiilor moderne. Opera lui Swift este amplă și complexă, incluzând și alte lucrări satirice precum „A Modest Proposal", care ironizează situația economică și socială a Irlandei printr-o propunere scandaloasă de canibalism. Aceste lucrări reflectă o perioadă de mare libertate a presei în Anglia, permițând dezvoltarea literaturii satirice și filozofice. Swift, alături de autori precum Daniel Defoe, a contribuit la dezbaterile de idei ale vremii, punând în discuție virtutea antică și criticând modernitatea. Această temă a virtuții antice versus modernitate va fi regăsită și la alți autori ai epocii luminilor, precum Montesquieu și Voltaire.…
Astăzi vorbim, în sfârșit, despre un român: Dimitrie Cantemir a fost o personalitate remarcabilă a secolului XVII-XVIII, cunoscut pentru contribuțiile sale în diverse domenii, de la politică la muzică și filozofie. A fost domnitor al Moldovei de două ori și a avut o carieră intelectuală notabilă în Rusia, fiind recunoscut în întreaga Europă. Cantemir a scris lucrări importante, cum ar fi „Descrierea Moldovei” și „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, care au avut un impact semnificativ asupra cunoașterii acelor vremuri. În filozofie, el a fost influențat de neoplatonism, o alegere surprinzătoare într-o epocă dominată de neo-aristotelismul lui Coridaleu. Cantemir a fost un gânditor creștin, integrând teologia apofatică și mistică în lucrările sale filozofice, cum ar fi „Gâlceava înțeleptului cu lumea”. Această lucrare critică preocupările lumești și ambițiile deșarte, un subiect interesant având în vedere implicarea sa politică. „Istoria hieroglifică” este un text polemic despre corupția morală, evidențiind efectele negative ale ambiției și intrigii. Cantemir reușește să se distanțeze de propriul său rol politic, oferind o perspectivă critică asupra lumii în care trăia. Pe lângă activitatea sa literară și filozofică, Cantemir a fost un compozitor de muzică otomană, contribuind la dezvoltarea acestui gen muzical. Muzica sa reflectă influențele pitagoreice și platonice, fiind menită să armonizeze sufletul. În „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, Cantemir oferă o analiză detaliată și filozofică a declinului imperiului, fiind considerat un precursor al studiilor otomane. Diagnosticul său asupra declinului otoman a fost corect, deși imperiul a mai rezistat încă două secole. Cantemir rămâne o figură de calibru european, cu o moștenire intelectuală și culturală impresionantă.…
Astăzi discutăm despre Pierre Bayle, un contemporan al lui Leibniz, cunoscut pentru contribuțiile sale în gândirea critică și precursor al enciclopedismului. Bayle, un pastor protestant, a fost influențat de contextul religios și politic al timpului său, fiind un critic al superstițiilor și al gândirii magice, cum se vede în lucrarea sa despre comete. Deși a fost un gânditor rațional, scopul său a fost să curețe creștinismul de influențe superstițioase, având o abordare apologetică. Bayle a susținut că o societate de atei poate fi virtuoasă, contrar opiniei lui John Locke, și a argumentat că moralitatea nu depinde strict de credință, ci de educație și obiceiuri. Bayle a fost un promotor al toleranței, scriind despre persecuțiile protestanților în Franța și criticând revocarea edictului de la Nantes de către Ludovic XIV. Deși nu a încurajat revolta împotriva autorităților, a evidențiat consecințele negative ale politicilor regale. Bayle a fost influențat de scepticismul lui Montaigne, ceea ce l-a făcut mai tolerant și deschis la idei diverse. Această atitudine se reflectă în „Dicționarul său critic”, unde include gânditori variati și folosește notele de subsol pentru a combate idei, păstrându-se departe de dogmatism. În concluzie, Pierre Bayle a fost un gânditor sceptic și rațional, care a influențat dezvoltarea gândirii critice și a enciclopedismului. El a promovat ideea că moralitatea poate exista independent de credința religioasă și a fost un avocat al toleranței religioase. Bayle a fost un precursor al iluminismului, contribuind la discuțiile despre religie, moralitate și cunoaștere, fiind apreciat pentru abordarea sa critică și ecumenică.…
Discutăm despre Leibniz, un geniu universal și un personaj fascinant, cunoscut pentru contribuțiile sale în filozofie, matematică și drept. Deși a publicat puțin în timpul vieții, opera sa a avut un impact semnificativ ulterior. Un aspect important al gândirii sale este dialogul cu alți filozofi, cum ar fi răspunsul său la Locke în „Noi eseuri despre înțelegerea omenească”. Leibniz a purtat o vastă corespondență, inclusiv cu Clarke, reprezentând o dezbatere indirectă cu Newton despre timp și spațiu, subiecte esențiale pentru Kant. Leibniz este cunoscut pentru principiile sale logice, cum ar fi principiul non-contradicției și principiul rațiunii suficiente, care susțin că totul are o cauză. El a căutat să sintetizeze cunoașterea umană și să găsească validitatea în diverse filozofii. Proiectul său ecumenic se reflectă și în încercările de a găsi punți între biserici și de a critica politica războinică a lui Ludovic XIV. Leibniz a propus o expediție comună împotriva Imperiului Otoman, reflectând viziunea sa de sinteză și ecumenism. În filozofia sa, Leibniz a dezvoltat teoria monadelor, substanțe individuale care reflectă întreaga lume într-o armonie prestabilită. Aceste monade sunt forțe active, iar universul său este unul dinamic. Teoria sa include și ideea de percepții mici, sub pragul conștienței, anticipând conceptul de inconștient. Leibniz a explorat tema răului și a providenței în „Teodiceea”, susținând că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, o idee satirizată de Voltaire. Gândirea sa influențează până la Bertrand Russell, fiind apreciată pentru contribuțiile în logică și teoria cunoașterii.…
Astăzi discutăm despre John Locke, un filozof important, contemporan și prieten cu Newton, influențat de acesta. Relația dintre filozofie și știință este evidentă în cazul lor. Locke este cunoscut pentru contribuțiile sale în filozofia cunoașterii, politică, educație și religie. În filozofia cunoașterii, Locke este un reprezentant al empirismului, susținând că mintea umană este o „tabula rasa”, iar cunoașterea provine din experiența senzorială. Această idee contrazice teoriile platonice ale ideilor înnăscute și a generat reacții din partea raționaliștilor, precum Leibniz și Descartes. Locke a dezvoltat și o teorie a identității personale bazată pe memorie, argumentând că memoria definește cine suntem. În educație, Locke a subliniat importanța formării caracterului și a virtuților, mai presus de acumularea de cunoștințe. Influențat de Aristotel, Locke a accentuat importanța obișnuinței cu virtutea și înțelepciunea practică. Idealul său educațional era formarea unui gentleman liberal, capabil să-și controleze impulsurile și să lupte pentru valorile în care crede. În filozofia politică, Locke a dezvoltat ideea contractului social, diferită de cea a lui Hobbes, concentrându-se pe protecția proprietății ca fundament al libertății. Locke a fost un clasic al liberalismului, subliniind importanța proprietății garantate prin lege. În scrisoarea sa despre toleranță, Locke a teoretizat separarea bisericii de stat, susținând că acestea trebuie să se ocupe de domenii diferite. Totuși, Locke nu a tolerat ateii și catolicii, considerându-i o amenințare pentru Anglia. Scrisoarea sa reflectă evenimentele politice și religioase ale timpului său, precum Revoluția Glorioasă și revocarea edictului de la Nantes.…
Isaac Newton este o figură monumentală în istoria științei, având un impact profund asupra filozofiei și viziunii asupra lumii. Alături de Copernic și Galilei, Newton a schimbat radical perspectiva modernă asupra universului. El face parte dintr-o generație extraordinară, contribuind la revoluția științifică prin lucrările sale fundamentale, cum ar fi „Principia Mathematica”. Newton a introdus o viziune matematizată și experimentală asupra lumii, influențând gânditori precum John Locke și Immanuel Kant. Deși cunoscut pentru legile mișcării și teoria gravitației, Newton a fost interesat și de alchimie și interpretarea Bibliei, ceea ce subliniază complexitatea personalității sale. În Anglia, Royal Society, fondată în 1660, a fost un mediu propice pentru dezvoltarea științei, diferit de Academia Franceză. Royal Society era mai democratică și orientată spre cercetare științifică, atrăgând personalități diverse precum Robert Boyle și Robert Hooke. Newton a fost influențat de acest mediu, iar lucrările sale au contribuit la revoluția științifică, care a pus accent pe experimente și observații. În ciuda rivalității cu Leibniz privind calculul infinitesimal, Newton a rămas o figură centrală în știință și filozofie, având o influență durabilă asupra gândirii moderne. Newton a adus un paradox în revoluția științifică, prin introducerea conceptului de acțiune la distanță, adică atracția gravitațională, într-o epocă ce căuta explicații mecaniste bazate pe contact direct. Această idee, deși medievală, a fost centrală în teoria sa științifică și a provocat căutări ulterioare pentru a înțelege mai bine gravitația, culminând cu teoriile lui Einstein. Revoluția științifică, magnifică și glorioasă, a fost marcată de acest paradox, demonstrând complexitatea și profunzimea schimbărilor aduse de Newton și contemporanii săi.…
Vorbind despre Spinoza, realizez cât de fascinant și provocator a fost în timpul său și continuă să fie chiar și acum. A scris lucrări ca „Tratatul Teologico-Politic” și „Etica” care, deși dense și complexe, rămân relevante pentru claritatea lor riguroasă. Prin ideile sale despre libertate și critica asupra rolului religiei în politică, Spinoza este văzut ca un precursor al iluminismului radical, redefinind conceptele de libertate și putere personală. Provenind dintr-o familie evreiască forțată să fugă din Portugalia, Spinoza a trăit la Amsterdam, unde a experimentat și toleranță și excludere. Excomunicarea din comunitatea evreiască nu l-a descurajat; dimpotrivă, a intensificat studiul filozofiei și al științelor moderne. Învățând de la gânditori precum Descartes, Spinoza și-a dezvoltat concepții originale, precum unicitatea minții și a trupului și echivalența dintre Dumnezeu și Natură. În sfera politică, Spinoza a promovat separarea teologiei de stat și a pledat pentru libertatea seculară. Deși nu a terminat tratatul său despre democrație, ideile sale continuă să influențeze dezbaterile contemporane. A refuzat posturi academice pentru independența sa intelectuală, iar prin asta, a rămas un punct de referință inevitabil pentru filozofia europeană și știința modernă.…
Astăzi discutăm despre Bossuet și Fénelon, doi episcopi influenți ai culturii franceze, cunoscuți pentru scrierile și conflictele lor. Fénelon este autorul "Aventurile lui Telemach," o carte extrem de populară, tradusă și citită mult timp. Aceasta explorează formarea unui conducător creștin, adaptând o temă homerică la valorile creștine. Fénelon devine un model pentru moralitate și autocontrol în aceste scrieri. De cealaltă parte, Bossuet, recunoscut ca unul dintre cei mai mari oratori creștini, este cunoscut pentru celebrările funerare și lucrările polemice. Printre acestea, se numără critici față de protestantism și scrieri despre politică inspirată din Sfânta Scriptură. În ciuda diferențelor, amândoi abordează teme de educație, etică și religioase, contribuind masiv la cultura intelectuală a vremii lor. Relația lor a fost marcată de controversa chietismului, care a subliniat diferențele lor ideologice și teologice. În timp ce Bossuet reprezenta autoritatea bisericească tradițională, Fénelon a fost văzut ca un inovator literar și spiritual. Ambii rămân, însă, figuri esențiale ale literaturii franceze, oferind lecții valoroase de oratorie, moralitate și conducere.…
Astăzi discutăm despre Gassendi și Malebranche, doi filozofi preoți influențați de Descartes. Gassendi, născut la sfârșitul secolului XVI, este cunoscut pentru criticile sale aduse lui Descartes și pentru combinația dintre epicurism și creștinism. El propune o cunoaștere bazată pe empirism și ridică întrebări despre identitatea personală și existența lui Dumnezeu, considerând că ideile noastre trebuie să aibă conținut empiric pentru a fi valide. În contrast, Malebranche, dintr-o generație ulterioară, este un adept pasionat al lui Descartes și dezvoltă ocazionalismul, o teorie conform căreia Dumnezeu este cauza tuturor evenimentelor din lume. Malebranche explică interacțiunea dintre suflet și trup prin intermediul intervenției divine continue, respectând legile naturale. Etica sa, influențată de Augustin, se centrează pe ordinea iubirii, îmbinând rațiunea cu dragostea pentru a ghida acțiunile umane. Atât Gassendi cât și Malebranche contribuie la diversitatea filozofică a secolului XVII, fiecare abordând provocările intelectuale ale timpului său într-o manieră distinctă. Malebranche combină raționamentul cartezian cu filozofia augustiniană, explorând teme teologice și etice, în timp ce Gassendi revitalizează epicurismul într-un context creștin și empiric.…
플레이어 FM에 오신것을 환영합니다!
플레이어 FM은 웹에서 고품질 팟캐스트를 검색하여 지금 바로 즐길 수 있도록 합니다. 최고의 팟캐스트 앱이며 Android, iPhone 및 웹에서도 작동합니다. 장치 간 구독 동기화를 위해 가입하세요.
Daily Deals
Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan와 비슷한 콘텐츠
Episoadele de podcast: Podcastul de Istorie
…
continue reading
Set Free By His Amazing Grace. --- We meet every Thursday and Sunday inside St. Andrew's Church of Broadfields, Lynford Gardens, Edgware HA8 8TZ.
…
continue reading
IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.
…
continue reading
Every week I interview Romanian entrepreneurs, athletes and other top performers and we discover their untold story. What are the stories behind their success? RO: Podcastul în care iau interviuri unor personalități, antreprenori, sportivi și top performeri. Am discutat subiecte care mă preocupă pe mine însumi și oferim perspective noi despre dezvoltare personală, lifestyle, society, cultură, educație, sănătate, wellbeing, business, comunicare, tehnologie.
…
continue reading
Player FM -팟 캐스트 앱
Player FM 앱으로 오프라인으로 전환하세요!
Player FM 앱으로 오프라인으로 전환하세요!
))
